Preşedintele UE, la Bucureşti

Sursa: www.tvr.ro - Mediu

Primul preşedinte permanet al Consiului European, Herman van Rompuy, a venit luni la Bucureşti, pentru discuţii cu preşedintele Traian Băsescu. Înaltul oficial european a declarat că, în afara problemelor economice, a discutat cu şeful statului român şi despre numeroase chestiuni ecologice.Iată întreaga alocuţiune alui Herman van Rompuy:"Domnule preşedinte, mă bucur să fiu aici în Bucureşti, capitala unei ţări cu o atât de bogată istorie şi cultură, o ţară care a contribuit enorm la patrimoniul cultural european. Aş dori să vă felicit, domnule preşedinte, pentru realegerea în funcţie şi să doresc mult succes noului guvern. Aceasta este prima mea vizită în România în calitate de preşedinte al Consiliului European, o vizită care serveşte două scopuri. Primul scop este să cunosc mai bine ţara dumneavoastră şi să-i cunosc pe cei care deţin responsabilitatea politică pentru ţara dumneavoastră. Voi avea nevoie de relaţii bune, bazate pe încredere, cu liderii politici ai statelor membre ale Uniunii Europene. Acestea vor fi esenţiale pentru buna desfăşurare a mandatului meu şi pentru cooperarea dintre statele membre la cel mai înalt nivel. Al doilea scop al acestei vizite este de a începe, de a demara eforturile concrete asupra unor provocări şi priorităţi concrete cu care ne confruntăm. Prima prioritate, după cum spuneam, este una care ne preocupă pe toţi, şi anume asigurarea unei redresări economice durabile pentru Europa. Cu ocazia întâlnirii informale dintre şefii de stat şi de guvern, pe care am convocat-o pe data de 11 februarie, vom discuta cum putem asigura această revenire economică. Vom examina felul în care putem depăşi în mod rapid provocările, dificultăţile pe termen scurt legate de această criză şi cum putem implementa schimbările structurale care sunt necesare pentru a susţine o creştere economică de durată. Scopul nostru trebuie să fi de a ne reîntoarce la o creştere economică durabilă şi care să fie în medie de cel puţin 2% pentru a conserva modelul social european şi pentru a ţine pasul cu economiile majore ale lumii. Al doilea aspect important care va fi discutat cu ocazia întâlnirii informale se referă la combaterea schimbărilor climatice. Această problemă a devenit o reală preocupare pentru mulţi dintre noi şi atrage atenţia publică într-o mare măsură. Rezultatul Conferinţei de la Copenhaga a fost cu siguranţă dezamăgitor, dar sunt şi elemente de la care putem pleca, astfel încât să avem rezultate mai bune în viitor. A devenit clar că acest proces este probabil mai complicat şi mai complex decât am crezut şi, prin urmare, cred că trebuie să ne rezervăm suficient timp în lunile următoare, să reflectăm cu grijă asupra lecţiilor care trebuie învăţate, învăţămintelor care trebuie trase. Trebuie să analizăm cu minuţiozitate cauzele rezultatelor Conferinţei de la Copenhaga şi, mai presus de orice, trebuie să reflectăm asupra unor întrebări strategice fundamentale: cum ne putem consolida influenţa la nivel internaţional, cum ne putem îmbunătăţi puterea de convingere, cum putem să avansăm în acest proces. Uniunea Europeană şi statele sale membre au făcut deja foarte mult la nivel de angajamente unilaterale în ceea ce priveşte reducerea emisiilor şi ecologizarea politicilor lor, dar, de asemenea, şi la nivel de asistenţă financiară, pe care statele sunt pregătite să o acorde ţărilor celor mai sărace şi ţărilor care sunt cel mai afectate de schimbările climatice. Cred că putem fi mândri de acest lucru, dar nu ar rebui să ne mulţumim cu atât. În lumina angajamentelor celorlalţi actori privind reducerea emisiilor, trebuie să evaluăm cu grijă ceea ce trebuie să facem pentru a atinge obiectivul de a limita creşterea temperaturii cu un maxim de 2 grade. Acesta este un scop pe care toţi îl acceptăm. În lumina imensei tragedii umane care s-a petrecut în Haiti, o tragediei ai cărei martori încă suntem, am decis în această dimineaţă, în cadrul unei consultări cu primul ministru al Spaniei, domnul Zapatero, să aducem această situaţie dezatruoasă pe agenda întâlnirii informale a Consiliului European. Discuţiile se vor concentra asupra eforturilor de reconstrucţie şi asupra sprijinului Uniunii Europene pentru conferinţa internaţională propusă pentru Haiti. Consider că am avut un schimb de opinii fructuos cu domnul preşedinte Băsescu, pentru că acest schimb de opinii mi-a permis o mai bună cunoaştere asupra preocupărilor şi sensibilităţilor românilor şi mă va ajuta foarte mult în pregătirea întâlnirii din februarie. Sunt foarte recunoscător domnului preşedinte Băsescu, care mi-a prezentat o serie de probleme specifice, care sunt foarte importante pentru ţara dumneavoastră şi care sunt foarte importante de cunoscut pentru mine. Aceste probleme au inclus, printre altele, situaţia economică curentă a României, strategia Uniunii Europene privind Dunărea, cooperarea privind Sinergia Mării Negre ş.a. Domnul preşedinte Băsescu mi-a prezentat, de asemenea, şi situaţia legată de aspiraţiile europene ale Republicii Moldova. În final, aş dori să vă mulţumesc pentru ospitalitatea cu care am fost întâmpinat în ţara dumneavoastră şi pentru informaţiile deosebit de valoroase şi pentru impresiile cu care voi pleca din această vizită". Iată şi discursul ţinut de preşedintele Traian Băsescu:"Domnule preşedinte, permiteţi-mi să vă mulţumesc pentru vizita pe care o faceţi în România. Este pentru noi o onoare şi, în acelaşi timp, ocazia unei discuţii extrem de fructoasă. Aş vrea să fac câteva precizări legate de poziţia României cu privire la agenda Uniunii Europene, subiecte pe care le-am discutat cu domnul preşedinte, şi anume cu privire la procesul de retragere a statelor din situaţia de intervenţie pe pieţe, generată de criza economică. Punctul nostru de vedere este că acest lucru trebuie să aibă loc în momentul în care economia fiecărui stat este consolidată într-un proces de creştere. În ceea ce ne priveşte, putem gândi la 'exit strategy', după ce terminăm acordul cu Fondul, la sfârşitul anului 2010. Plecând însă de la premisa că obiectivul nostru este ca România să intre în zona euro la sfârşitul anului 2014. În acelaşi timp, Republica Moldova a fost unul din subiectele discutate. Eu am dorit să-l informez pe domnul preşedinte că, pentru România, este un obiectiv politic major ca Republica Moldova să fie încadrată din punct de vedere al perspectivei de aderare în grupul ţărilor din Balcanii de Vest. De asemenea, l-am informat pe domnul preşedinte că Republica Moldova are nevoie acum de semnale pozitive şi are nevoie de sprijin atât financiar, cât şi politic. Am discutat, de asemenea, cu domnul preşedinte nu numai interesul nostru deosebit pentru strategia legată de Dunăre, strategie ce trebuie să fie prezentată Consiliului în preşedinţia Ungariei, în primele 6 luni ale anului 2011, dar şi probleme legate de alternativele la aprovizionarea cu energie a Uniunii Europene, proiectul Nabucco, precum şi proiectul P8 fiind priorităţi majore din punctul nostru de vedere. Cam acestea sunt principalele subiecte discutate. Îi mulţumesc încă o dată domnului preşedinte pentru ocazia pe care mi-a dat-o, să avem o discuţie consistentă legată de poroblemele din regiune, de problematica Mării Negre şi a Dunării şi legate de problemele pe care România le are şi modul cum încearcă să le rezolve. Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte".

Articole similare

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.