Stiri meteo

România, singura ţară din UE care are pe teritoriul ei cinci regiuni bio-geografice, va trebui să răspundă în faţa Curţii Europene de Justiţie pentru că, în ciuda avertismentelor repetate ale Bruxelles-lui, nu şi-a respectat angajamentele privind ariile protejate pentru păsări, notează agenţia Rador, citând Radio France International. Astfel, peste un milion de hectare care ar fi trebuit să primească un statut special, pentru că adăpostesc sute de specii de păsări, dintre care 12 ameninţate la nivel internaţional, nu sunt nici acum protejate."Toate ţările din UE trebuie să pună în aplicare pe teritoriul lor prevederile a două directive, Directiva păsări şi Directiva habitate. Ca rezultat al punerii în practică a acestor directive se desemnează nişte arii de protecţie specială, la nivel naţional, care sunt incluse în Reţeaua Ecologică Europeană "Natura 2000". În 2007, la aderare, România a avut obligaţia de a prezenta UE lista cu zonele pe care le-a desemnat România. Datorită faptului că această listă, din punctul de vedere al UE, nu a fost destul de completă, ni s-a mai dat un nou termen, să spunem, ca să completăm lista. La asta se referă, practic, situaţia de acum, cu procedura de infringement, la faptul că România nu a respectat termenul până la care trebuie completată lista cu noi zone", a declarat, pentru sursa meţionată, Luminiţa Tănasie, director în cadrul Organizaţiei World Wide Fund.Oficialul a vorbit şi despre situaţia din teren în acest caz."Unele dintre aceste situri "Natura 2000" se suprapun peste zone din arii protejate la nivel naţional: parcuri naţionale, parcuri naturale, rezervaţii ştiinţifice care au, la ora actuală, administraţie, sunt administrate de diferite entităţi, în funcţie de contractele de administrare pe care le-a făcut Guvernul României. Situaţia lor financiară e foarte proastă la momentul de faţă, dar ele sunt nişte zone care au administraţie. Acestea reprezintă cam 8% din teritoriul ţării, ariile protejate de interes naţional, să spunem. Restul, deci de la 8% până la 18%, sunt zone noi, zone care au fost propuse conform directivelor europene şi care nu au administraţie, ele sunt, să spunem aşa, în custodia agenţiilor locale de protecţia mediului, agenţiilor regionale de protecţia mediului, a unor organizaţii neguvernamentale locale, şi trebuie menţinut statutul de conservare până când se va efectua un plan de management complet. Acesta este un prim pas. Primul pas este să fie o listă completă care să reflecte capitalul natural al ţării respective. Următorii paşi trebuie făcuţi în continuare, pe baza acestei liste, să se poată atrage fondurile europene pentru cartarea acestor zone, pentru identificarea tuturor speciilor şi habitatelor pe teren şi pentru efectuarea planurilor de management", a mai spus oficialul World Wide Fund.